Dieta fara gluten, moft sau sanatate?

Dieta fara gluten, moft sau sanatate?

De obicei, evitând consumul de gluten timp de o săptămână sau două este suficient pentru a vedea o îmbunătățire semnificativă.

243
1
DISTRIBUIE

In ultimii ani, popularitatea dietei fara gluten (gluten free) este intr-o crestere continua, astfel ca un numar tot mai mare de oameni recurg la dieta fara gluten, in special femeile si tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani. In ciuda unui scepticism inca ridicat, exista confirmari stiintifice că mulți oameni au intradevar reactii adverse la gluten, chiar dacă rezultatul testului pentru boala celiaca este negativ. Acest lucru sugereaza ca sensibilitatea si alergia la gluten sunt probleme reale si ca dietele fara gluten reprezinta solutia cea mai buna pentru toti acesti oameni si nu doar pentru cei cu boala celiaca.

Pentru majoritatea oamenilor, reducerea drastica a carbohidratilor (nu si a fibrelor) este cheia pentru o sănătate optimă. Aceasta include, dar nu se limitează, la boabele de grau care contribuie la cresterea nivelului de insulina. Făcând acest lucru, organismul va fi ajutat sa arda mai degraba grasimi decat carbohidrati drept combustibil primar, ducand astfel la optimizarea funcției mitocondriale și stimularea pierderii in greutate. In plus, grasimea sanatoasa este un combustibil mult mai curat, mai eficient si preferat de corpul tau.

Ce este glutenul? Surse naturale.

Glutenul (“lipici” in latina) este o proteina de origine vegetala, alcatuita din 2 aminoacizi, gliadina si glutenina, prezent in cereale si este responsabil de elasticitatea si volumul aluatului framantat. Calitatea și cantitatea glutenului din făină reprezintă principalele caracteristici de care depind însușirile ei de panificație. Conținutul redus de gluten conferă produselor de panificație un volum mai mic, forma aplatizată și o durată scăzută de menținere a prospețimii.

Dorința generală de a consuma produse de panificatie cu volum mare, a dus în ultimele decenii la selectarea soiurilor de grâu cu conținut crescut de gluten pentru obținerea unor produse voluminoase, pufoase, cu prospețime de lungă durată. Grâul a ajuns astfel să fie pe lânga o sursă importantă de carbohidrati și o sursă importantă de proteine în alimentația zilnică.

In procesul de panificatie, glutenul fiind insolubil în apă, este spălat de amidonul solubil, iar rezultatul din aceasta spălare este o masă elastică de consistența unei gume si are o compoziție de 90% gluten, 8% lipide și 2% carbohidrati.

Glutenul se gaseste in grau, secara, orz, ovaz, splelta, malt, amidon, proteine vegetale hidrolizate, arome naturale. Etichetarea alimentelor de larg consum din comerțul alimentar obligă producătorii alimentari să declare existența glutenului.

Boli asociate consumului de gluten

Glutenul poate genera o gamă largă de probleme de sănătate, de la disfunctie intestinala si alergii la boli neurologice și probleme autoimune.

Gliadina este principala proteina imunotoxica gasita in gluten si este printre cele mai dăunătoare. In boala celiaca, gliadina declanșează un proces imun mediat genetic, care în final provoacă o reacție inflamatorie ce duce la distrugerea vilozităților intestinale. Nivelurile crescute de anticorpi la gliadina au fost legate de tulburări psihice, cum ar fi schizofrenia. Descoperirea anticorpilor la gliadina la pacientii cu boala celiaca si schizofrenici presupune ca gliadina nedigerată poate acționa ca antigen, provocând un răspuns imun mediat de anticorpi. Dr. David Perlmutter, neurolog, a dezvaluit modul in care cerealele procesate contribuie la demență.

Gliadina poate determina ca sistemul imunitar sa atace sistemul nervos, contribuind astfel la diverse probleme neurologice, cum ar fi neuropatia, convulsiile si modificarile neuro-comportamentale. În afară de schizofrenie, gliadina poate juca un rol in autism. Conform unui studiu din 2004, copiii cu autism tind sa aiba o concentratie ridicata de anticorpi la gliadina.

Multi copii cu tulburare de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD) nu tolereaza bine cele mai multe cereale si în special grâul. Simptomele psihologice si comportamentale ale ADHD sunt similare cu cele din boala celiaca si sensibilitate la gluten, fapt ce au determinat cercetatorii sa recomande ca boala celiacă să fie inclusa în lista de verificare a simptomelor de ADHD. Această recomandare a venit ca rezultat al unui studiu din 2011, ce a constatat ca persoanele cu ADHD, testate pozitiv pentru boala celiaca, au imbunatatit semnificativ simptomele dupa o dieta fara gluten timp de șase luni.

Fundatia Americana pentru Psoriazis recomanda ca pacientii cu psoriasis sa adere la dieta fara gluten pentru ameliorarea simptomelor, demonstrat fiind ca 25% din pacientii cu psoriasis au sensibilitate la gluten. De asemenea, sunt citate asocieri ale consumului de gluten cu alte afectiuni dermatologice, ca acnee, dermatita atopica, stomatita aftoasa recurenta, vitiligo (depigmentarea pielii).

Boala celiaca este o tulburare autoimună, in care apărarea imună a organismului produce anticorpi (denumiţi în acest caz autoanticorpi) sau limfocite împotriva unor structuri ale propriului organism, ducând la distrugerea parţiala sau completa. Persoanele cu boala celiacă sufera de reactii gastrointestinale severe și malabsorbție de nutrienți ca răspuns sever la glutenul regasit in grau sau alte cereale. Pentru aceste persoane, renuntarea la gluten este vitala. Boala celiaca nu se vindecă si, odată apărută, rămâne pe toată durata vieții. Pot dispărea în timp doar anticorpii și simptomele bolii, care însă reapar atunci când se consumă din nou cereale cu gluten toxic, care sunt interzise. De boala celiaca sufera circa 1% din polulatie, in timp ce sensibilitatea la gluten este de 6-7 ori mai raspandita decat boala celiaca.

Boala celiaca este de obicei diagnosticata prin măsurarea prezenței autoanticorpilor din sange, precum transglutaminază 2 (TG2), markerul cel mai sensibil pentru boala celiaca.

Simptome ale intolerantei la gluten

Simptomele comune de intoleranță la gluten includ diaree sau constipație, balonare, dureri de cap, anxietate si oboseala.

Cum afecteaza grâul sănătatea ta

Grâul este una dintre culturile cele mai raspandite in lumea occidentală. Dar grâul de astăzi este foarte diferit de grâul strămoșilor noștri, iar aceste diferente ajuta la explicarea cresterii intolerantei la gluten:

  • Hibridizarea a crescut proporția de gluten din grâu. Până în secolul 19, grâul a fost amestecat cu alte cereale, fasole si nuci; făina din grâu pur a fost măcinata în făină albă rafinată numai în ultimii 200 de ani;
  • Contaminarea cu glifosat din ierbicidele moderne. Potrivit profesorului Stephanie Seneff, medic cercetator la Massachusetts Institute of Technology, utilizarea glifosatului in ingineria genetica a porumbului, soia și grâului convențional este puternic corelată cu creșterea numarului pacientilor cu boala celiacă. In plus, intestinul produce serotonina ca raspuns la triptofan, graul fiind o sursa buna de triptofan. Atunci când grâul este contaminat cu glifosat, celulele intestinale produc serotonina in exces, cu simptome comune bolii celiace, cum ar fi diareea;
  • Proteinele din grau pot provoca un intestin permeabil și probleme de sănătate asociate. Proteinele numite prolamine cresc permeabilitatea tractului intestinal, destabilizand sistemul imunitar. Aparitia “gaurilor” dintre celulele care alcatuiesc captuseala intestinala, determina ca alimentele nedigerate, impreuna cu bacteriile si reziduurile metabolice sa se “scurga” în fluxul sanguin. Aceste substanțe străine stimuleaza reactia sistemului imunitar si creste inflamatia in corp. S-ar putea ca glutenul să nu se asocieze imediat, ci mai tarziu cu alte boli ale disfuncției intestinale, cum ar fi acneea, dermatita atopică, stomatită aftoasă recurenta, vitiligo (depigmentarea / decolorarea pielii).

Tratamentul bolii celiace si al intoleranței la gluten

Tratamentul pentru boala celiaca si intoleranta la gluten inseamna dieta fara gluten, adica abtinerea in consumul oricarui aliment care conține gluten. În mod natural fără gluten (gluten free) inseamna orez, porumb, quinoa, hrisca, sorg, in, semințe de amaranth si altele. Legumele si fructele proaspete, fasolea, lintea si nucile nu contin gluten. Pentru a fi acceptate in dieta fara gluten, boabele care contin natural gluten trebuie să fi fost rafinate într-un asa mod de eliminare a glutenului, incat produsul final sa nu contina gluten mai mult de 20 părți dintr-un milion.

Un test de sânge poate verifica existenta sau nu a bolii celiace. Daca testul este pozitiv, atunci trebuie sa deveniti extrem de vigilenți, deoarece expunerea la gluten ar amenință grav sănătatea Dvs. pe termen lung și longevitatea.

Dacă aveti intoleranta la gluten, nu trebuie să fiti la fel de stricti cu dieta Dvs. ca in boala celiaca, dar trebuie sa va descoperiti gradul de toleranta la gluten. De exemplu, o bucată de pâine poate sa nu duca la vreun disconfort, dar două bucăți de pâine consumate doua zile la rand s-ar putea sa duca. De obicei, evitând consumul de gluten timp de o săptămână sau două este suficient pentru a vedea o îmbunătățire semnificativă.

Concluzie

Fie ca ai sau nu intolereanta la gluten, evitand consumul alimentelor ce contin gluten iti vei intari sanatatea, cel putin prin imbunatatirea functiilor mitocondriale (mitocondriile find denumite si “uzinele energetice ale celulelor”). Afectarea funcției mitocondriale poate exacerba problemele de sanatate legate de rezistenta la insulina, excesul de greutate, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2 si probleme mai grave, cum ar fi bolile de inima si cancer.

Articol de dr. Tiberiu Mihaiu, Septembrie 2016

Surse:

  1. The Surprising Truth About Gluten-Free Foods
  2. Time Trends in the Prevalence of Celiac Disease and Gluten-Free Diet in the US Population, Results From the National Health and Nutrition Examination Surveys 2009-2014, Hyun-seok Kim, MD, MPH; Kalpesh G. Patel, MD; Evan Orosz, DO; Neil Kothari, MD; Michael F. Demyen, MD; Nikolaos Pyrsopoulos, MD, PhD, MBA; Sushil K. Ahlawat, MD
  3. Gliadin, zonulin and gut permeability: Effects on celiac and non-celiac intestinal mucosa and intestinal cell lines. Drago S1, El Asmar R, Di Pierro M, Grazia Clemente M, Tripathi A, Sapone A, Thakar M, Iacono G, Carroccio A, D’Agate C, Not T, Zampini L, Catassi C, Fasano A.
  4. Is Non-Celiac Gluten Sensitivity Real?
  5. Still Think Gluten Sensitivity Isn’t Real?
  6. 5 Ways Grains Destroy Your Skin
  7. Celiac Disease and Dermatologic Manifestations: Many Skin Clue to Unfold Gluten-Sensitive Enteropathy. Marzia Caproni, Veronica Bonciolini, Antonietta D’Errico,  Emiliano Antiga and Paolo Fabbri
  8. Gluten sensitivity enteropathy in patients with recurrent aphthous stomatitis. Ramin Shakeri, Farhad Zamani, Rasoul Sotoudehmanesh, Afsaneh Amiri, Mehdi Mohamadnejad, Fereydoun Davatchi, Ali Mohammadi Karakani, Reza Malekzadeh and Farhad Shahram
  9. Gluten-Free Diet. National Psoriasis Foundation
  10. Enciclopedia Wikipedia
  11. Gluten-Free Diets Are Beneficial for Many — Not Just Those With Celiac Disease

1 COMENTARIU

Lasa un comentariu aici