Deficitul de sare, mai periculos ca excesul

Deficitul de sare, mai periculos ca excesul

Faptul că excesul de sare dăunează grav sănătății reprezintă doar o jumătate de adevăr. Cealaltă jumătate este că și deficitul de sare dăunează grav sănătății. Astfel, adevărul întreg este că un aport echilibrat dintre sodiu și potasiu este esențial pentru menținerea sănătății organismului.

79
0
DISTRIBUIE
sare

Este dovedit științific că scăderea necondiționată doar a aportului de sare (sodiu) din dieta noastră poate fi fatală, chiar și la persoanele cu hipertensiune arterială. Faptul că excesul de sare dăunează sănătății reprezintă doar o jumătate de adevăr. Cealaltă jumătate de adevăr este că și deficitul de sare daunează grav sănătății. Astfel, adevărul întreg este că un aport echilibrat dintre sodiu și potasiu este esențial pentru menținerea sănătății organismului.

În cazul hipertensiunii arteriale și a bolilor de inimă, dezechilibrul aportului dintre sodiu și potasiu face mai mult rău decât excesul singular de sare. Cu alte cuvinte, un aport echilibrat dintre sodiu și potasiu este mult mai important pentru sănătatea publică, decât simpla restricționare a aportului de sare, ca monoterapie.

Din păcate, războiul împotriva consumului de sare a avut și are o serie de dezavantaje și consecințe nedorite.

Războiul împotriva consumului de sare, inoportun

Avalanșa de mesaje, care încurajează scăderea cu orice preț doar a aportului de sare, la modul general, pornește un război nedrept și periculos împotriva consumului de sare.

Dieta occidentală devine tot mai săracă în sare, dar mai ales în potasiu. Mulți producători au scăzut cantitatea de sare din alimentele procesate, dar au adăugat glutamat monosodic (MSG) – un potențator de aromă, asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv obezitate, dureri de cap, oboseală și depresie. MSG poate crește chiar și riscul de tulburări neurologice, cum ar fi Alzheimer, Parkinson și boala lui Lou Gehrig (scleroza laterală amiotrofică – boală incurabila în care neuronii se atrofiază progresiv și ireversibil).

Dr. Sean Lucan de la Facultatea de Medicină Albert Einstein a publicat un articol în American Journal of Public Health, în care sublinia faptul că sunt studii care arată că de fapt o dietă săracă în sare poate agrava bolile cardiovasculare și mai degrabă crește, decât reduce, riscul de moarte prematură în rândul pacienților cu risc crescut de boli de inimă.

În plus, scăderea aportului de sare ar putea reduce sensibilitatea la insulină și să aibă un efect advers asupra lipidelor din sânge. Dr. Lucan a remarcat “carbohidrații rafinați, ca fiind un dușman mult mai mare”.

De ce organismul tău are nevoie de sare

Sarea naturală nerafinată oferă două elemente – sodiu și clor – care sunt esențiale pentru viață. Corpul nostru nu poate fabrica aceste elemente pe cont propriu și trebuie aduse în organism prin alimentație.

Sodiul joacă un rol critic în fiziologiea corpului:

  • controlează volumul de lichide din organism și ajută la menținerea echilibrului acido-bazic
  • 40% din sodiul total al organismului se găsește în oase, 5% în alte celule și organe, iar restul de 55% se găsește în plasmă și fluidele extracelulare
  • conducerea impulsurilor nervoase
  • sprijină populația sănătoasă de celule gliale din creier, esențială pentru formarea învelișului protector al nuronilor – deumit mielină
  • ajută creierul la comunicarea cu mușchii, prin schimbul de ioni de sodiu și potasiu
  • absorbția nutrienților în celule
  • menținerea tensiunii arteriale
  • enzimele dependente de sodiu sunt necesare pentru digestia glucidelor si descompunerea acestora în glucoză, fructoză și galactoză. Sodiul este implicat și în transportul acestora prin peretele intestinal.

Ionii de clor ajută la:

  • menținerea volumul adecvat de sânge
  • scăderea tensiunii arteriale și pH-ul fluidelor corpului
  • activitatea musculară
  • fabricarea de acid clorhidric, necesar pentru digestia proteinelor

Simptomele date de deficitul de acid clorhidric (hipoclorhidia) includ balonare, acnee, deficit de fier, eructații, indigestie, diaree și multiple alergii alimentare. Clorul este disponibil în foarte puține alimente, sursa importantă fiind sarea.

Sally Fallon Morell, președinte al Fundatiei Weston A. Price, a declarat că „un studiu din 1991 indică faptul că oamenii au nevoie de aproximativ o linguriță și jumătate de sare pe zi. Orice cantitate mai mică, declanșează o cascadă de hormoni pentru recuperarea sodiului, hormoni care ii fac pe oameni să fie vulnerabili la probleme legate de boli de inimă și rinichi. Acest lucru este biochimie dovedită“.

Reducerea aportului de sare poate agrava insuficiența cardiacă

Cercetătorii de la Rush University Medical Center din Chicago, au urmărit timp de 3 ani evoluția a mai mult de 800 de pacienți cu insuficiență cardiacă. Starea lor de sănătate și aportul de sare au fost atent monitorizate.

S-a dovedit că cei care au urmat un regim alimentar sărac în sodiu (sare) au avut un risc de deces sau de spitalizare pentru boli de inimă cu 85% mai mare față de cei care nu au avut restricționări la consumul de sare.

Cercetătorii au ajuns la concluzia ca “la pacienții simptomatici cu insuficiență cardiacă, restricția de sodiu poate avea un impact negativ asupra rezultatului. Este posibil ca restricționarea de sare să aibă efecte inverse, prin modificarea volumului fluidelor organismului. Restricția de sodiu duce la o contracție a volumului de lichide în organism și stimulează anumiti hormoni care încearcă să păstreze fluidele în organism, ceea ce poate agrava insuficiența cardiacă”.

Alte consecințe periculoase ale reducerii aportului de sare

  1. Creșterea rezistenței la insulină. Dietele scăzute în sare au fost asociate cu o rezistență crescută la insulină, crescând nivelul de zahăr din sange și pe cel al insulinei. Acest lucru poate duce la diabet de tip 2 și alte boli grave.
  2. Riscul crescut de deces prin insuficiență cardiacă. Există dovezi care arată că persoanele cu insuficiență cardiacă pot avea un risc mai mare de a muri în urma unei diete sărace în sodiu.
  3. Creștea colesterolului LDL și trigliceridelor. Studiile arată că limitarea de sare poate ridica nivelul colesterolului și trigliceridelor cu 2,5% si 7%, factori de risc pentru bolile de inimă.
  4. Riscul crescut de deces pentru diabetici. Unele studii arată asocierea între aportul de sodiu scăzut și riscul crescut de deces pentru ambele tipuri de diabet zaharat (tip 1 și tip 2).
  5. Riscul crescut pentru hiponatremie (nivelul scăzut de sodiu în sânge). Hiponatremia poate afecta anumite persoane, cum ar fi persoanele în vârsta și unii sportivi. Consumul insuficient de sare crește riscul pentru această boală, cu simptome similare deshidratării. În cazurile severe, creierul se poate umfla și provoacă dureri de cap, convulsii, comă și chiar deces.

Potasiul îmblânzește hipertensiunea arterială

Studiile au arătat în mod clar că un echilibrul corect al raportului dintre sodiu și potasiu este mult mai important decât scăderea aportului de sare, ca monoterapie. Potasiul este un mineral natural pe care corpul tău îl folosește ca electrolit (substanță în soluție care conduce energia electrică) și este vital pentru sănătatea și funcționarea normalăa organismului.

Potasiul lucrează pentru relaxarea pereților arteriali, scăderea tensiunii arteriale, eliminarea crampelor musculare. Reducerea tensiunii arteriale prin adaos de potasiu a fost asociată cu un risc redus de accident vascular cerebral.

Diareea, vărsăturile, transpirația excesivă (cum ar fi atunci când se utilizează o saună) și unele medicamente pot epuiza sau perturba echilibrul de potasiu. Cea mai frecventă cauză de scădere a nivelului de potasiu rămâne dieta saracă. Dacă ești un consumator de alimente procesate, atunci balanța sodiu-potasiu este inversată. Nivelul scăzut de postasiu, combinat cu nivelul crescut de sare (sodiu), are un impact negativ semnificativ asupra tensiunii arteriale.

Dr. Paul Welton, profesor de epidemiologie la Tulane School of Public Health and Tropical Medicine, a analizat 29 de studii care au demonstrat că nivelurile scăzute de potasiu au condus la creșterea tensiunii arteriale. „Sunt dovezi puternice și consistente că un aport mai mare de potasiu poate slăbi efectele excesului de sare asupra tensiunii arteriale. Efectul potasiului este mai mare la persoanele care au hipertensiune arterială, la persoanele în vârstă, la persoanele care consumă multă sare și la persoanele de culoare”.

Aportul optim de sodiu și potasiu, cheia pentru mușchi puternici și artere relaxate

Cheia pentru relaxarea pereților arteriali și reducerea tensiunii arteriale este raportul optim dintre sodiu și potasiu. Dacă consumi multe alimente procesate și puține legume proaspete, ai șanse mari ca raportul dintre sodiu și potasiu sa fie dezechilibrat în favoarea sării.

În general, se recomandă un consum de 5 ori mai mare de potasiu față de sodiu (sare). Din păcate, realitatea demonstrează că, urmând dieta occidentală modernă, se consumă de 2 ori mai multă sare (sodiu) decât potasiu.

Menținerea în echilibru a raportului dintre sodiu și potasiu este mult mai importantă pentru sănătatea ta decât doar consumul de sare. Promovarea sănătății publice ar trebui să se concentreze pe recomandările cu privire la o dietă de înaltă calitate, bogată în potasiu. Acest mineral ajută la compensarea efectelor hipertensive ale sodiului.

Un dezechilibru al raportului dintre sodiu și potasiu poate conduce la instalarea mai multor boli, în afară de hipertensiunea arterială, inclusiv:

  • pietre la rinichi
  • osteoporoza
  • artrita reumatoidă
  • memoria scăzută
  • disfuncția erectilă
  • cataracta
  • ulcer gastric
  • cancer gastric

Alimente sărace în sodiu și bogate în potasiu

Simpla recomandare de a mânca mai multe fructe și legume proaspete și mai puține cereale, proteine și alimente procesate în general, este foarte utilă pentru obținerea unei alcalinizări benefice organismului, cu creșterea rezervelor de potasiu.

Este de preferat obținerea nutrienților din alimente în loc de suplimente. Alimentele conțin mai mulți nutrienti, iar formele regăsite sunt diferite. De exemplu, în fructe și legume se regăsesc formele de citrat de potasiu sau maleat de potasiu, în timp ce în suplimente se regăsește deseori forma de clorura de potasiu. Formele de citrat și maleat ajută la producerea mediului alcalin în organism și asigură menținerea sănătății și integrității oaselor și mușchilor.

În condițiile unui mediu acid, organismul apelează pentru neutralizare la rezervorul său alcalin, oasele. Pentru neutralizarea acidității, care se formează ca urmare a unei diete bogate în proteine și cereale, organismul descompune oasele, instalându-se astfel osteoporoza. În timp ce potasiul din fructe și legume ajută la conservarea sanatatii osoaselor, clorura de potasiu nu poate face acest lucru.

Cele mai bogate surse alimentare de potasiu:

  • fasole Lima
  • tărtăcuțe
  • spanac fiert
  • avocado

Alte fructe și legume bogate în potasiu și sărace în sodiu:

  • fructe: papaia, prune, pepene galben, banane, grapefruit roșu, mure, portocale, stafide, caise
  • legume: fasole albă, broccoli, varză de Bruxelles, sparanghel, dovleac, sfeclă, cartofi dulci, roșii cherry, usturoi, anghinare
  • alte: polenul de albine

Și cartofii albi reprezintă o sursă bogată de potasiu, dar pentru că au un conținut ridicat de carbohidrați, nu sunt recomandați a fi consumați de persoanele cu diabet.

În plus, asigurați-vă că sarea de masa este nerafinată sau minim prelucrată, așa cum este sarea de mare sau mai bine utilizați sare roz de Himalaya, care conține cea mai mică concentrație de sodiu și cea mai ridicată concentrație de potasiu.

Articol de dr. Tiberiu Mihaiu, Aprilie 2017

Surse:

  1. Impact of Dietary Sodium Restriction on Heart Failure Outcomes. Doukky R, Avery E, Mangla A, Collado FM, Ibrahim Z, Poulin MF, Richardson D, Powell LH.
  2. Sodium intake and cardiovascular health. O’Donnell M, Mente A, Yusuf S.
  3. Sodium and potassium intakes among US adults. Mary E Cogswell, Zefeng Zhang, Alicia L Carriquiry, Janelle P Gunn, Elena V Kuklina, Sharon H Saydah, Quanhe Yang, and Alanna J Moshfegh
  4. Mechanisms of Salt-Sensitive Hypertension. Luzardo L, Noboa O, Boggia J.
  5. Hyponatremia: A practical approach. Sahay M, Sahay R.
  6. Hyponatremia associated with exercise: risk factors and pathogenesis. Montain SJ, Sawka MN, Wenger CB.
  7. Hyponatremia among runners in the Boston Marathon. Almond CS, Shin AY, Fortescue EB, Mannix RC, Wypij D, Binstadt BA, Duncan CN, Olson DP, Salerno AE, Newburger JW, Greenes DS.
  8. Too much of a good thing? The danger of water intoxication in endurance sports. Whitfield AH.
  9. The association between dietary sodium intake, ESRD, and all-cause mortality in patients with type 1 diabetes. Thomas MC, Moran J, Forsblom C, Harjutsalo V, Thorn L, Ahola A, Wadén J, Tolonen N, Saraheimo M, Gordin D, Groop PH; FinnDiane Study Group.
  10. Dietary salt intake and mortality in patients with type 2 diabetes. Ekinci EI, Clarke S, Thomas MC, Moran JL, Cheong K, MacIsaac RJ, Jerums G.
  11. Effects of low sodium diet versus high sodium diet on blood pressure, renin, aldosterone, catecholamines, cholesterols, and triglyceride. Jürgens G, Graudal NA.
  12. Effects of low sodium diet versus high sodium diet on blood pressure, renin, aldosterone, catecholamines, cholesterol, and triglyceride. Graudal NA, Hubeck-Graudal T, Jurgens G.
  13. Reduced dietary salt for the prevention of cardiovascular disease: a meta-analysis of randomized controlled trials (Cochrane review). Taylor RS, Ashton KE, Moxham T, Hooper L, Ebrahim S.
  14. Sodium intake and mortality in the NHANES II follow-up study. Cohen HW, Hailpern SM, Fang J, Alderman MH.
  15. Urinary sodium and potassium excretion and risk of cardiovascular events. O’Donnell MJ, Yusuf S, Mente A, Gao P, Mann JF, Teo K, McQueen M, Sleight P, Sharma AM, Dans A, Probstfield J, Schmieder RE.
  16. Fatal and nonfatal outcomes, incidence of hypertension, and blood pressure changes in relation to urinary sodium excretion. Stolarz-Skrzypek K, Kuznetsova T, Thijs L, Tikhonoff V, Seidlerová J, Richart T, Jin Y, Olszanecka A, Malyutina S, Casiglia E, Filipovský J, Kawecka-Jaszcz K, Nikitin Y, Staessen JA; European Project on Genes in Hypertension (EPOGH) Investigators.
  17. Urinary sodium and potassium excretion and risk of cardiovascular events. O’Donnell MJ, Yusuf S, Mente A, Gao P, Mann JF, Teo K, McQueen M, Sleight P, Sharma AM, Dans A, Probstfield J, Schmieder RE.
  18. Low-salt diet increases insulin resistance in healthy subjects. Garg R, Williams GH, Hurwitz S, Brown NJ, Hopkins PN, Adler GK.
  19. Salt intake and insulin sensitivity in healthy human volunteers. Townsend RR, Kapoor S, McFadden CB.
  20. Decreased insulin sensitivity during dietary sodium restriction is not mediated by effects of angiotensin II on insulin action. Perry CG, Palmer T, Cleland SJ, Morton IJ, Salt IP, Petrie JR, Gould GW, Connell JM.
  21. Reducing salt intake might harm heart failure patients, study claims. MedicaXpress.
  22. Heart failure improvements with diet and exercise. European Society of Cardiology (ESC). ScienceDaily.
  23. Blood pressure response to changes in sodium and potassium intake: a metaregression analysis of randomised trials. Geleijnse JM, Kok FJ, Grobbee DE.
  24. Effects of oral potassium on blood pressure. Meta-analysis of randomized controlled clinical trials. Whelton PK, He J, Cutler JA, Brancati FL, Appel LJ, Follmann D, Klag MJ.
  25. Effect of increased potassium intake on cardiovascular risk factors and disease: systematic review and meta-analyses. BMJ.
  26. Fluid and Electrolyte Balance. Berkeley University.
  27. Potassium lowers blood pressure. Harvard Medical School.
  28. Potassium Levels Possible Key To Racial Disparity In Type 2 Diabetes. John Hopkins Medicine.

NICIUN COMENTARIU

Lasa un comentariu aici