Dacă nu hrănim microbii, ei ne pot mânca!

Dacă nu hrănim microbii, ei ne pot mânca!

Noi cercetări arată ce se întâmplă dacă nu ne hrănim proprii microbi intestinali cu fibrele de care au nevoie pentru a supraviețui. Rezultatul acestor cercetări au fost publicate recent în prestigioasa revistă Cell.

286
2
DISTRIBUIE

Nutriționiștii avertizează de multă vreme că o dietă zilnică bogată în fibre este sănătoasă, dar acum pentru prima dată știm și de ce.

Microbii intestinali joacă un rol crucial în menținerea sănătății generale a organismului nostru. Aceștia, în lipsa unei diete bogate în fibre, compensează carența de nutrienți prin degradarea barierei de mucus care căptușește peretele intestinal, crescând astfel riscul de infecție.

Microbii intestinali se hrănesc cu fibre

Studiul s-a derulat la Universitatea Michigan din SUA și Institutul de Sănătate din Luxemburg. Șoarecii care s-au născut și crescut fără bacterii intestinale proprii, au primit ulterior un transplant de 14 bacterii care trăiesc în mod normal în intestinul uman.

Cunoscând semnătura genetică a fiecărei bacterii, oamenii de știință au fost capabili de a urmări evoluția în timp a fiecăreia dintre ele. Apoi au infectat șoarecii cu o tulpină de bacterii, echivalentul E. Coli la om și au examinat impactul diferitelor diete, cu și fără fibre.

Cercetătorii au încercat 3 tipuri diferite de diete:

  1. cu 15% fibre din cereale și plante prelucrate minimal
  2. cu fibre prebiotice, o formă purificată de fibre solubile, similară cu ce conțin unele alimente prelucrate și suplimente alimentare
  3. fără fibre alimentare

La șoarecii care au primit dieta cu 15% fibre, infectia indusă nu s-a răspândit pe deplin. Stratul de mucus a rămas gros, protejând astfel împotriva infecției.

Când dieta cu fibre 15% a fost înlocuită cu dieta fără fibre alimentare, microbii intestinali au început să mănânce mucusul. Chiar și câteva zile de privare de la fibrele alimentare au fost suficiente pentru ca mibrobii și bacteriile să înceapă să invadeze peretele colonului.

Dieta bogată în fibre prebiotice a avut aceleași rezultate ca și regimul alimentar lipsit de fibre, astfel că stratul de mucus a început să se erodeze ca urmare a acțiunii microbilor.

Pentru hrana lor, microbii intestinali se bazează pe fibre alimentare, iar atunci când nu sunt hrăniți adecvat, microbii devin furioși și încep să manânce din colon. Acest lucru face ca intestinul gros să fie mai predispus pentru infecții.

“Dacă nu hrănim microbii, ei ne pot mânca”

Este “lecția pe care am învățat-o din studierea interacțiunii dintre fibre, microbi intestinali și sistemul de barieră intestinală” au afirmat dr. Eric Martens de la Universitatea Michigan din SUA și dr. Mahesh S. Desai de la Institutul de Sănătate din Luxemburg, coordonatorii prezentului studiu.

Top alimente bogate în fibre

(grame per porție sau ceașcă)

dieta-bogata-in-fibre
Comandă online pe www.e-vita.ro seminte, fructe preambalate, bogate în fibre (click aici)

Fructe

  1. Avocado (10,5 g)
  2. Pere asiatice (9,9 g)
  3. Fructe de pădure (8 g)
  4. Nucă de cocos (7,2 g)
  5. Smochine uscate (14,6 g)
  6. Prune (6 g)
  7. Mere (5 g)
  8. Portocale (4 g)
  9. Banane (3 g)
  10. Caise uscate (3 g)

Legume

  1. Anghinare (10,3 g)
  2. Okra sau bamă (8,2 g)
  3. Varză de Bruxelles (7,6 g)
  4. Edamame sau soia verde (6 g)
  5. Broccoli (5,1 g per ceașcă preparată)
  6. Conopidă
  7. Nap (4,8 g)
  8. Spanac (4 g)
  9. Cartofi în coajă (4 g)

Fasole și leguminoase

  1. Fasole albă (13,2 g)
  2. Fasole neagră (12,2 g)
  3. Linte (10,4 g)
  4. Mazăre (8,6 g)
  5. Năut (8 g)

Nuci, boabe, semințe

  1. Nuci, migdale (0,6 g per 6 bucăți)
  2. Semințe de in (3 g per lingură)
  3. Semințe de chia (5,5 g per lingură)
  4. Quinoa (5 g per 1 cească gătită)
  5. Semințe de floarea soarelui (12 g per ceașcă)
  6. Semințe de dovleac (6 g per ceașcă)

Cereale

  1. Porumb
  2. Fulgi de tarâțe (7 g per ceașcă)
  3. Orz (6 g per ceașcă gătită)
  4. Ovăz (4 g per ceașcă gătită)
  5. Orez brun (4 g per ceașcă)

Doză zilnică recomandată de fibre

Femei: 25 grame

Bărbați: 35-40 de grame

Cel de-al doilea creier. Organul dobândit. Microbiota intestinală.

Denumită anterior floră intestinală, microbiota intestinală este numele dat astăzi populației de microbi care trăiesc în intestinul nostru. O treime din microbiota noastră intestinală este comună pentru majoritatea oamenilor, în timp ce două treimi sunt specifice pentru fiecare dintre noi. Cu alte cuvinte, microbiota din intestinul tău este o adevărată amprentă digitală sau carte de identitate personală, unică.

Microbiota noastră intestinală cântărește circă 2kg și conține:

  • zeci de mii de miliarde de microorganisme
  • cel puțin 1000 de specii diferite de bacterii cunoscute
  • 3 milioane de gene (de 150 de ori mai mult decat genele umane)

Luând în considerare că microbiota intestinală joacă un rol esențial în funcționarea normală a organismului nostru, este considerată astăzi de experți drept un “organ dobândit”, care se dezvoltă de la naștere, prin începerea colonizării intestinale și evoluează pe măsură ce creștem.

Cum influențează microbiota intestinală sănătatea ta?

La Summit-ul de la Miami din 2016 cu tema Microbiota Intestinală Pentru Sănătatea Mondială, experții au prezentat dovezi la zi privind aplicațiile clinice și rolul microbiotei intestinale și a mecanismelor sale în domeniul sănătății umane și a bolilor.

Compoziția microbiotei intestinale = un nou indicator (marker) al sănătății.

În viitorul apropiat poate fi utilizat ca un instrument sensibil pentru identificarea obiceiurilor alimentare precum și riscurile de boală. În prezent, microbiota intestinală este utilizată ca biomarker pentru riscul de cancer de colon, boala inflamatorie intestinală, boli de ficat, complicații ale sarcinii, programarea sănătății în viața timpurie, boli metabolice și tulburări cerebrale.

Funcțiile principale ale microbiotei intestinale benefice:

Nutriție

  • Ajută la digerarea anumitor alimente pe care stomacul și intestinul subțire nu au putut să le digere
  • Ajută în extragerea și absorbția nutrienților în organism; se estimează că 10% din caloriile ”absorbite” se datorează microbiotei
  • Controlează metabolismul și depozitarea nutrienților. Influențează ficatul și muschii asupra modului de depozitare a nutrienților și al utilizării zahărului. Influențează organismul cum să răspundă la insulină, hormonul ce reglează nivelul zahărului în sange (glicemia). Semnalizează celulelor noastre să stocheze grăsimea sau glicogenul, iar anumitți compuși ai bacteriilor intestinale benefice reglează chiar pofta de mâncare (apetitul) și obezitatea.

Imunitate

  • Stimulează sistemul imunitar să crescă producția de anticorpi și in același timp să recunoască să bacteriile prietenoase, evitându-se astfel atacul impotriva propriilor celule.
  • Anumite bacterii din colon au rol antiinflamator, având rol de calmare și reducere a proceselor inflamatorii, cu scăderea riscului de cancer.

Protecție împotriva infecțiilor

  • Suprafața internă și externă a corpului nostru este acoperită de un biofilm creat de microbii existenți. Pentru a coloniza corpul nostru, noii microbi trebuie sa ocolească aceste scuturi biologice și să intre in competiție cu microbii existenți pentru accesare resurselor.
  • Cei mai mulți microbi existenți eliberează compuși ce țin la distanță microbii și fungiile noi. Majoritatea antibioticelor utilizate astăzi în medicină modernă au la bază derivați ai acestor compuși.
  • Multe specii de lactobacillus care colonizează vaginul de exemplu eliberează acid lactic pentru a produce în jurul său un mediu acid cu pH-ul 4 (pH-ul neutru fiind 7) și astfel cei mai mulți “invadatori” nu pot supraviețui în acest mediu. Bacteriile prietenoase produc suplimentar și proteine antimicrobiene cu rol important de apărare.

Menținere a barierelor de protecție

  • Microbii pietenoși convertesc uleiurile proprii pielii în creme naturale hidratante ce mențin pielea moale, flexibilă și fără crăpături. O piele sănătoasă fără crăpături reprezintă o barieră puternică de protecție împotriva agresiunilor patogene. De asemenea, acești microbi prietenoși scad pH-ul pielii ce îndepărteză bacteriile noi indezirabile.
  • Ajută la vindecarea organismului. Atunci cand celulele ce căptușesc intestinul sunt afectate, bacteriile eliberează compuși chimici ce semnalizează celulelor învecinate să pornească motorul diviziunii celulare, ajutând astfel într-o vindecare mai rapidă.
  • Menține integritatea tisulară. Atunci cand se descompun carbohidrații, bacteriile intestinale produc o substanță chimică, denumită n-butirat, ce reprezintă o sursă de energie celulară, dar și un semnal pentru întărirea legăturilor dintre celulele care căptușesc mucoasa intestinală. O barieră puternică menține conținutul intestinal în interior, evitându-se astfel eventuala scurgere iritantă.

Dezvoltare a organelor

  • Creier. Microbii produc doi compuși (ARA și DHA) ce dau semnalul divizării celulare, participând astfel activ la dezoltarea creierului, în special la copii. Au un rol recunoscut în procesele de învățare și memorie. Studii recente au constatat că intestinul trimite semnale directe creierului. Complexitatea neuronală ce înconjoară intestinul, dată de cei peste 500 de milioane de neuroni, i-a determinat pe unii să-l considere “al doilea creier”. Intestinul comunică cu creierul în special prin nervul vag și vice versa. Interesant este că bacteriile intestinale produc aceleași substanțe chimice cu rol în trasnmiterea informațiilor nervoase în creier: GABA, serotonina, melatonina, acetilcolina și
  • Sistem limfactic și capilare. Un organism ținut steril, fără bacterii, nu poate dezvolta complet un sistem capilar și limfatic.

Protecție împotriva toxinelor

  • O dietă sănătoasă, bogată în fibre și săracă în zahăr și grăsimi, sprijină o comunitate sănătoasă de Acestea păstrează toxinele provenite de la alte bacterii. Tulpini dăunătoare de E. Coli eliberează toxine care pot afecta rinichii și celulele roșii ale sângelui. Anumite specii de bacterii intestinale benefice pot preveni ca aceste toxine să intre în fluxul sangvin. Unii microbi pot chiar inactiva atat moleculele toxice pe care le ingerăm împreună cu mâncarea, cât și toxinele altor microbi.

Control al tensiunii arteriale

  • Bacteriile din colon ajută la descompunerea moleculelor complexe de carbohidrați. Unul dintre metaboliții rezultați în urma descompunerii fibrelor, ce se găsesc în orez și alte cereale, este reprezentat de sarea acidul formic. Acesta este absorbit în sânge și ajunge la rinichi unde inflențează procesul metabolizării sării. Oamenii care au în sânge o cantitate mai mare de sare a acidului formic, au o tensiune arterială mai mică.

Articol de dr. Tiberiu Mihaiu, Noiembrie 2016

Surse:

  1. A Dietary Fiber-Deprived Gut Microbiota Degrades the Colonic Mucus Barrier and Enhances Pathogen Susceptibility. Mahesh S. Desai, Anna M. Seekatz, Nicole M. Koropatkin, Nobuhiko Kamada, Christina A. Hickey, Mathis Wolter, Nicholas A. Pudlo, Sho Kitamoto, Nicolas Terrapon, Arnaud Muller, Vincent B. Young, Bernard Henrissat, Paul Wilmes, Thaddeus S. Stappenbeck, Gabriel Núñez, Eric C. Martens. Department of Infection and Immunity, Luxembourg Institute of Health. Published in Cell, November 17, 2016.
  2. The Human Microbiome – Genetics – University of Utah
  3. Acetate mediates a microbiome–brain–β-cell axis to promote metabolic syndrome. Rachel J. Perry, Liang Peng, Natasha A. Barry,             Gary W. Cline,    Dongyan Zhang,   Rebecca L. Cardone,        Kitt Falk Petersen,            Richard G. Kibbey,               Andrew L. Goodman        & Gerald I. Nature. Published online 08 June 2016.
  4.  The Top Fiber-Rich Foods List. Today’s Dietitian. Vol. 10 No. 7 P. 28. July 2008.

2 COMENTARII

  1. […] În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit rolul foarte important al microbiomului uman în starea generală de sănătate și bunăstare mintală. Unii au sugerat că organismul uman este compus dintr-o gamă variată de microorganisme simbiotice, care trebuie să fie păstrate într-un echilibru adecvat pentru o funcționare optimă, fizică și psihică (citește și Dacă nu hrănim microbii, ei ne pot mânca!). […]

Lasa un comentariu aici