Balanta intre sanatate si boala – echilibrul pH

Balanta intre sanatate si boala – echilibrul pH

Pentru a menține sănătatea, dieta ar trebui să conțină 60% alimente alcaline și 40% alimente acide. Pentru a restabili sănătatea, dieta ar trebui să conțină 80% alimente alcaline si 20% alimente acide.

431
0
DISTRIBUIE

Un echilibru adecvat al balantei pH (acido-bazica) este o componentă importantă a starii bune de sănătate. În cazul în care corpul tau este prea acid, multe probleme de sanatate apar si pot duce la inflamații, probleme digestive, alergii, osteoporoza, infertilitate, celulita si chiar cancer.

În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg a primit premiul Nobel pentru descoperirea in studiul cancerului si anume că lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul, în schimb substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă. Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline.

Mai recent, Dr. Theodore A. Baroody afirma la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză…multe deşeuri acide în corp!”.

Si mai recent, contemporanul Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist recunoscut din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o principala cauză a bolilor din epoca modernă. In cartea sa, “Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”

Ce este pH-ul?

Aciditatea sau alcalinitatea unei soluții, inclusiv sânge, este indicat pe scara pH-ului, cu valori de la 0 la 14, 7 fiind neutru. Sangele uman este usor alcalin, avand un pH intre 7,35 si 7,45. Sub sau peste acest interval înseamnă simptome si boli. Un pH mai mic de 7,0 este acid, iar un pH peste 7,0 este alcalin.

Un echilibru adecvat al balantei pH (acido-bazica) este o componentă importantă a starii bune de sănătate. În cazul în care corpul tau este prea acid, multe probleme de sanatate apar si pot duce la inflamații, probleme digestive, alergii, osteoporoza, infertilitate, celulita si chiar cancer.

Care sunt mecanismele interne de control a pH-ului?

Corpul tau reglementează foarte strict nivelul de aciditate, de exemplu o scadere foarte mica a pH-ului sangvin la 6.9, ceea ce inseamna ca devine foarte usor acid, poate induce coma si chiar moarte.

Atunci când pH-ului organismului începe să se îndrepte spre acid sau bază, organismul are la indemana 3 mecanisme de reechilibrare, si anume: plamani, rinichii si si sistemele tampon. Prin ajustarea vitezei și profunzimea respirației, creierul și plămânii sunt în măsură să reglementeze pH-ului prin controlul asupra dioxidului de carbon (CO2). Rinichii au capacitatea de a controla pH-ul prin modificarea cantitatii excretate de acid sau bază. Principalele sisteme tampon sunt reprezentate de sistemul tampon al bicarbonatului (cel mai important), al fosfatilor, proteinelor, homoblobinei si de sistemul tampon osos – care in dezechilibre cronice acido-bazice determina demineralizari osoase, osteoporoza, lilitaza renala (pietre la rinichi).

Care sunt influentele externe asupra pH-ului?

Factorii externi cunoscuti care influenteaza negativ balanta acido-bazica a organismului, in sensul cresterii acididatii, sunt: stresul, emotiile negative, insomnia, sedentarismul, excesul in efectuarea exercitiilor fizice, aportul alimentar excesiv de acizi, deficitul aportului alimentar alcalin, alcoolul, tutunul, medicamentele, deshidratarea.

Ce se întâmplă atunci când corpul meu este acid?

Atât timp cât poate prelua baze din propriile țesuturi, vase sanguine și oase, organismul are o anumită șansă de a neutraliza excesul de acid. Acest lucru înseamnă că pe de-o parte corpul ne ajută să ne menținem pH-ul sângelui în limitele necesare, dar pe de altă preluarea acestor baze alcaline vaduveste rezervele minerale ale organismului, oasele devin casante, vasele sanguine devin fragile, suferim de eczeme, avem probleme cu dinții, ne supără căderea părului.

Alergiile, durerile de cap și perturbările de concentrare, celulita – conform experților, sunt măcar parțial consecința hiperacidității – probleme intestinale, diabet, guta, ulcer duodenal, gastrita (inflamția mucoasei stomacale), imunitatea slăbită, afecțiuni articulare (reumatismul), îngustarea vaselor sanguine și valorile crescute ale grăsimilor în sânge, osteoporoza, transpirația și un miros neplăcut puternic, tulburări psihice, tulburări de somn, oboseală și epuizare, constipație, carii dentare, acid la stomac, pietre biliare – toate acestea sunt afecțiuni, la a căror apariție are o influență semnificativă dezechilibrul acidobazic.

Un dezechilibru acid va reduce capacitatea organismului de a absorbi minerale și alți nutrienți, reduce producția de energie in celule, reduce capacitatea de a repara celulele deteriorate, reduce capacitatea de detoxifiere a metalelor grele, face celulele tumorale sa prospere, si, in general, il face mai sensibil la oboseala si boala.

Cum putem ajuta noi înșine la reechilibrarea pH-ului?

Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a corecta un corp prea acid este de a curăța dieta si stilul de viata.

Pentru a menține sănătatea, dieta ar trebui să conțină 60% alimente alcaline și 40% alimente acide. Pentru a restabili sănătatea, dieta ar trebui să conțină 80% alimente alcaline si 20% alimente acide.

În general, alimentele alcaline includ cele mai multe fructe, legume verzi, mazăre, fasole, linte, condimente, plante aromatice, semințe și nuci, iar alimentele acide includ carne, pește, carne de pasăre, ouă, lactate, cereale, leguminoase, paste, duciuri și anumiti indulcitori.
De mentionat ca unele alimente deși inițial sunt acide (ex. citrice), prin ingestie și digestie, acestea devin alcaline.

In articolul Balanța între Sănătate și Boală, Dieta Alcalină, veți regăsi majoritatea alimentelor cu potential renal acid si alcalin conform clasificarii PRAL (Potential Renal Acid Load), dupa Remer and Manz, Journal of the American Dietetic Association 1995; 95:791–797.

Articol de dr. Tiberiu Mihaiu

NICIUN COMENTARIU

Lasa un comentariu aici